descarcã


MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
ORDIN nr. 219/01.04.2002
pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

MINISTRUL SANATATII SI FAMILIEI,
avand in vedere prevederile:
- Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica;
- Art. 40 din Ordonanta de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
vazand Referatul de aprobare al Directiei Generale de Sanatate Publica nr. DB/3421/01.04.2002,
in temeiul Hotararii Guvernului Romaniei nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare,
emite urmatorul:

ORDIN
Art. 1. Se aproba Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale, prevazute in Anexa 1 a prezentului ordin.
Art. 2. Se aproba Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale, prevazuta in
Anexa 2 a prezentului ordin.
Art. 3. Se aproba conditiile de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitatile medicale, prevazute in Anexa 3 a prezentului ordin.
Art. 4. Se aproba utilizarea urmatoarelor formulare prevazute in
Anexele 4-7: formular pentru inscrierea cantaririlor pentru fiecare sectie/compartiment/serviciu, chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, formular de identificare pentru transport si eliminare finala, tabele centralizatoare pentru cantitatile de deseuri rezultate din activitati medicale produse in sectii, compartimente si laboratoare.
Art. 5. Se aproba utilizarea pictogramei "Pericol biologic" prevazuta in Anexa 8.
Art. 6. Anexele 1-8 fac parte integranta din prezentul Ordin.
Art. 7. In toate unitatile sanitare, activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si vor fi inscrise in fisa postului fiecarui salariat.
Art. 8. Sumele necesare punerii in aplicare a prevederilor prezentului Ordin se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al fiecarei unitati sanitare.
Art. 9. Introducerea si aplicarea prevederilor prezentului ordin, elaborarea planului anual privind gestionarea deseurilor, sunt obligatorii pentru obtinerea autorizatiei sanitare sau acreditarii unitatilor sanitare.
Art. 10. (1) in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului Ordin, unitatile in care se desfasoara activitati medicale vor elabora, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale;
(2) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este analizat si actualizat anual.
(3) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este cuprins in documentatia necesara pentru autorizarea sanitara a unitatilor in care se desfasoara activitati medicale.
Art. 11 In termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Sanatatii si Familiei va elabora standardul national care aproba metodele specifice de testare a rezistentei la actiuni mecanice pentru recipientele de colectare a deseurilor intepatoare-taietoare rezultate din activitatea medicala, de productie romaneasca.
Art. 12. Nerespectarea acestui Ordin se sanctioneaza conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la Normele legale de igiena si sanatate publica cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 13. Directia Generala de Sanatate Publica, Directia Generala a Bugetului Sanatatii, Inspectia Sanitara de Stat, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, ministerele cu retea sanitara proprie si unitatile care desfasoara activitati medicale, indiferent de forma de organizare, vor duce la indeplinire dispozitiile prezentului Ordin.
Art. 14. La data intrarii in vigoare a prezentului Ordin se abroga prevederile Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 663/1999 privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.
Art. 15. Prezentul Ordin va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul Sanatatii si Familiei
Dr. DANIELA BARTOS

ANEXA Nr. 1
La Ordinul nr. 219/01.04.2002
Norme tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

Capitolul I

Obiective si domenii de aplicare
Art. 1. Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale reprezinta reglementarea modului in care se colecteaza, ambaleaza, depoziteaza temporar, transporta si elimina aceste deseuri, o atentie deosebita acordandu-se deseurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate.
Art. 2. (1) Prezentele norme se aplica de catre toate unitatile in care se desfasoara activitati medicale in urma carora sunt produse deseuri, indiferent de forma de organizare.
(2) Producatorul de deseuri este raspunzator de indepartarea si eliminarea deseurilor produse.
(3) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de management si proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri periculoase sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.
(4) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale in concordanta cu regulamentele interne si codurile de procedura, pe baza reglementarilor in vigoare.
Art. 3. Producatorii de deseuri sunt obligati sa:
a) diminueze cantitatile de deseuri ce urmeaza a fi eliminate inca din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care se preteaza la aceste operatiuni;
c) separe la locul de producere deseurile periculoase de cele nepericuloase.
Art. 4. Prezentele norme se aplica in toate unitatile sanitare care produc deseuri, si anume:
a) producatorii mari:
- spitalele judetene si municipale;
- clinicile universitare;
- institutele de cercetare medicala si farmaceutica;
- Agentia Nationala a Medicamentului;
- institutele de medicina legala;
- serviciile judetene de medicina legala;
- unitatile preclinice din universitatile si facultatile de medicina si farmacie;
- unitatile de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice.
b) producatorii medii:
- centre de diagnostic si tratament;
- centrele de transfuzii;
- centrele de recoltare si conservare a sangelui;
- laboratoarele;
- serviciile de prosectura ale spitalelor;
- spitale de pneumologie;
- cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;
- spitalele si clinicile particulare;
c) producatorii mici:
- laboratoarele de tehnica dentara;
- laboratoarele de sanatate mentala;
- spitalele de bolnavi psihici cronici;
- spitalele de recuperare;
- bazele de tratament balnear;
- sali de pregatire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;
- centre de plasament;
- centre de ingrijire si asistenta;
- cabinetele medicale din institutii, intreprinderi, scoli, licee, gradinite;
- cabinetele pentru realizarea tatuajelor;
- centre pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;
- unitatile farmaceutice - farmacii, drogherii;
- centrele de optica medicala;
- centrele de acupunctura.
Art. 5. Prezentele norme nu se refera la gestionarea deseurile radioactive a caror gestionare este prevazuta in reglementari specifice.
Capitolul II
Definitii
Art. 6. Prin prezentul ordin sunt definiti urmatorii termeni:
a) "deseurile rezultate din activitati medicale" sunt toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare;
b) "deseurile nepericuloase" sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu;
c) "deseurile periculoase" sunt deseurile rezultate din activitati medicale care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara, in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea, depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice;
d) "deseurile anatomo-patologice si parti anatomice" sunt deseurile care includ tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;
e) "deseurile infectioase" sunt deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange sau alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;
f) "deseurile chimice si farmaceutice" sunt reprezentate de substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) "deseurile intepatoare-taietoare" sunt deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere;
h) "deseurile radioactive" sunt deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;
i) "unitatea sanitara" reprezinta orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar;
j) "activitatea medicala" reprezinta orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a starii de sanatate care implica sau nu utilizarea de instrumente, echipamente sau aparatura medicala;
k) "sistemul de gestionare a deseurilor" reprezinta totalitatea activitatilor de colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala;
l) "depozitarea temporara" este pastrarea pe o perioada limitata de timp a deseurilor ambalate corespunzator, in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala;
m) "eliminarea finala" reprezinta totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri;
n) "incinerarea deseurilor" este arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi inalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor, utilizand echipamente de retinere si purificare a gazelor;
o) "depozitarea sanitara" este depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri special amenajate numite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) "fisa interna a gestiunii deseurilor" este formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse in unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana la eliminarea finala a acestora, conform Hotararii de Guvern nr. 155/23.03.1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.
Capitolul III
Clasificari
Art. 7. Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii practice dupa cum urmeaza:
(1) deseurile nepericuloase: sunt deseurile asimilabile cu cele menajere rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile cu cele menajere inceteaza de a fi nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.;
(2) deseurile periculoase care se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipienti care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit, vor fi considerate deseuri chimice. Exemple: substante dezinfectante, substante tensioactive etc.;
Art. 8. Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica utilizare) pot fi recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator sunt si ele supuse sterilizarii.

Capitolul IV
Colectarea la locul de producere (sursa)
Art. 9. Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se realizeaza separarea pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.
Capitolul V. Ambalarea deseurilor
Art. 10. Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.
Art. 11. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile cu cele menajere).
Art. 12. Pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma "pericol biologic". Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: inflamabil, coroziv, toxic etc.
Art. 13. Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni sau marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma "pericol biologic". Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul de timp dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala, sau in port-sac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului, in vederea transportului sigur. Gradul de umplere al sacului nu va depasi 3/4 din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este intre 50 - 70 m.
Art. 14. Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si ulterior la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "pericol biologic". Cutiile se avizeaza sanitar de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, Directia Generala de Sanatate Publica.
Art. 15. Caracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare:
a) recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
b) recipientul trebuie sa fie inscriptionat, pentru recipientele importate, si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma "pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata a fi responsabila de manipularea sa, data umplerii definitive;
c) recipientul trebuie avizat de catre Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii, nu trebuie sa-si modifice nici una dintre caracteristicele privitoare la structura, forma, culoare.
Art. 16. In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise la art.14 si 15, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate de culoare galbena si marcate cu pictograma "pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie sa se respecte cerintele de la art.13.
Art. 17. Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi, in locul sacilor de polietilena, cutiile din carton rigid prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma "pericol biologic".
Art. 18. Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase, este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate cu "deseuri medicale" si poarta pictograma "pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produsa in intervalul dintre doua indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.
Art. 19. Partile anatomice destinate incinerarii sunt colectate obligatoriu in cutii din carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate sau in saci de polietilena cu marcaj galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele beneficiarului.
Art. 20. In cazul inhumarii in cimitire, partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.
Art. 21. Animalele de laborator urmeaza ciclul de eliminare a deseurilor periculoase, chiar si dupa autoclavare.
Art. 22. Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului (inflamabil, coroziv, toxic etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase.
Art. 23. Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena de culoare neagra, inscriptionati cu "Deseuri nepericuloase". In lipsa acestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori.
Art. 24. Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare ale sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (numele sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu exista etichete autocolante datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa direct pe sacul gol sau pe cutie.

Capitolul VI

Depozitarea temporara
Art. 25. Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.
Art. 26. Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca
72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.
Art. 27. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara, vor construi sau amenaja ulterior.
Art. 28. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform cu normelor de igiena in vigoare, privind mediul de viata a populatiei.
Art. 29. Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in perioada de timp dintre doua indepartari succesive a acestora. Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatirii si dezinfectiei. Spatiul trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute, care nu permit descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).
Art. 30. Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 426/2001 si a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei.
Capitolul VII
Transportul
Art. 31. Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.
Art. 32. Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate.
Art. 33. Transportul extern (in afara unitatii sanitare) a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Transporturilor si Ministerul Sanatatii si Familiei.
Art. 34. Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de catre Directia de Sanatate Publica judeteana si a municipiului Bucuresti.
Art. 35. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de catre Ministerul Sanatatii si Familiei.
Art. 36. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minime:
a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi la dezinfectie;
b) sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
c) sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru a evita pierderile, de orice fel, din timpul transportului;
d) sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident.
Art. 37. Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena privind deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.

Capitolul VIII
Eliminare finala
Art. 38. Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.
Art. 39. Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate specific fiecarei categorii de deseuri, prin procedee autorizate.
Art. 40. Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.
Art. 41. Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt:
a) Incinerarea. Incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare.
b) Depozitarea in depozitul de deseuri. La nivelul unitatii sanitare, deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare reprezentate de autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.
Art. 42. (1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.

Capitolul IX
Evidenta cantitatilor de deseuri produse de unitatea sanitara
Art. 43. Fiecare producator este obligat sa cunoasca cantitatile de deseuri produse.
Art. 44. Pentru cunoasterea cantitatilor de deseuri propuse se aplica in unitatea sanitara, metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodica a datelor si pentru calcularea cantitatilor medii lunare, conform Anexei 2.

Capitolul X
Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru transport si eliminare finala
Art. 45. Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de catre producator.
Art. 46. Formularul de identificare pentru transport si eliminare finala ale deseurilor periculoase care parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii finale, conform Anexei 6, se completeaza si se semneaza in trei exemplare de catre producator si transportator la predarea/primirea pentru fiecare transport. Un exemplar ramane la producator, iar celelalte doua exemplare se semneaza de catre agentul economic care efectueaza operatia de eliminare finala. Dupa eliminarea finala un exemplar ramane la agentul economic care a efectuat operatia de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneaza prin posta la producator de catre agentul economic care a facut operatia de eliminare finala.
Art. 47. Formularul de identificare pentru transport si eliminare finala contine urmatoarele date:
a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii economici prestatori de servicii de transport si eliminare finala;
b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;
c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finala);
d) numele si semnaturile responsabililor pentru fiecare etapa, din partea producatorului si din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat in contract;
e) procedura de eliminare finala utilizata.

Capitolul XI
Educarea si formarea personalului
Art. 48. Pentru aplicarea prezentului Ordin, personalul responsabil de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sanatatii si Familiei, Directia Generala de Sanatate Publica.
Art. 49. Unitatea este obligata sa asigure educarea si formarea profesionala continua pentru angajati, in urmatoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea medicului Serviciului de Prevenire si Control ale Infectiilor Nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului;
g) periodic, indiferent daca au survenit schimbari sau nu in sistemul de gestionare a deseurilor.
Art. 50. Perioada dintre doua cursuri succesive va fi stabilita de medicul SPCIN, coordonatorul activitatii de protectie a mediului sau medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale dar nu va depasi 12 luni.
Art. 51. Personalul implicat in sistemul de gestionare a deseurilor periculoase trebuie sa cunoasca:
a) tipul si cantitatile de deseuri produse in unitate;
b) riscurile pentru mediu si sanatatea umana la fiecare etapa a ciclului de eliminare a deseurilor;
c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase.

Capitolul XII
Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor rezultate din activitatile medicale
Art. 52. Directorul unitatii:
a) initiaza programul de introducere a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionarii sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
c) nominalizeaza persoanele responsabile cu activitatile specifice sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) controleaza modul in care functioneaza sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;
e) aproba planul de gestionare a deseurilor din activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura ale sistemului de gestionare a deseurilor periculoase din unitate;
f) aproba planul de formare profesionala continua.
Art. 53. Coordonatorul activitatii de protectie a mediului:
a) elaboreaza si supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase;
b) coordoneaza si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara;
c) stabileste codul de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) evalueaza cantitatile de deseuri periculoase si nepericuloase produse in unitatea sanitara;
e) coordoneaza investigatia-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor; in acest sens are toate atributiile coordonatorului echipei de investigare, conform Anexei 2;
f) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor periculoase;
g) propune si alege metodele de tratare si solutia de eliminare finala intr-un mod cat mai eficient, a deseurilor periculoase in unitatea sanitara;
h) propune directorului unitatii agentul economic prestator de servicii de transport si eliminarea finala a deseurilor;
i) colaboreaza cu medicul sef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale in scopul derularii unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.
Art. 54. Medicul sef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale:
a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) participa la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
c) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor periculoase;
d) raspunde de educarea si formarea continua a personalului;
e) elaboreaza si aplica planul de educare si formare continua;
f) participa la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 55. Seful serviciului administrativ:
a) asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) asigura si raspunde de intretinerea instalatiilor de incinerare din incinta unitatii (daca este cazul);
c) controleaza respectarea conditiilor tehnice stipulate in contractul incheiat cu agentii economici care presteaza activitatile de transport si eliminarea finala a deseurilor periculoase.
Art. 56. Medicul sef de sectie:
a) controleaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit pe sectie;
b) participa la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;
c) semnaleaza imediat directorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ deficientele in sistemul de gestionare a deseurilor.
Art. 57. Medicul care isi desfasoara activitatea in sistem public sau privat, in spital, sau, dupa caz, ca medic de familie, medic de intreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medicul unitatii militare, medicul penitenciarului:
a) supravegheaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit in sectorul lui de activitate;
b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 58. Asistenta sefa:
a) raspunde de aplicarea codului de procedura;
b) prezinta medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 59. Asistenta:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 60. Infirmiera:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 61. Ingrijitoarea de curatenie:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.

ANEXA Nr. 3
La Ordinul nr. 219/01.04.2002
Conditiile de colectare separata la sursa a deseurilor medicale
1. Sacii negri sau transparenti se folosesc pentru colectarea deseurilor asimilabile cu cele menajere, de exemplu: ambalaje ale materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli infectioase), hartie, bonete si masti de unica folosinta, ghips necontaminat cu lichide biologice, saci si alte ambalaje din material plastic, recipienti de sticla care nu au venit in contact cu sange sau cu alte lichide biologice.
2. Sacii de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase, de exemplu: parti anatomice si anatomo-patologice (fetusi, placente, material bioptic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese imbibate cu sange sau alte lichide biologice, pansamente si alte materiale contaminate, recipienti care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, materialele, instrumentele si echipamentele medicale de unica folosinta (ex: manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta), membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator.
3. Cutiile cu pereti rigizi se folosesc pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare, de exemplu: seringi de unica folosinta, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatura si ace, lame de bisturiu de unica folosinta, sticlarie (sparta sau nu) care a venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, deseurile de la sectiile de hemodializa.

ANEXA Nr. 6
La Ordinul nr. 219/01.04.2002
Formularul de identificare pentru transport si eliminare finala
(se completeaza in trei exemplare)
1) Datele de indentificare ale unitatii producatoare de deseuri periculoase (numele complet, adresa etc.)
……………………………………………………………………………………
2) Datele de identificare ale agentului economic prestator de servicii de transport, conform contractului (numele complet, adresa, numar de inmatriculare la Registrul Comertului etc.)
……………………………………………………………………………………
3) Datele de identificare ale agentului economic prestator de servicii de eliminare finala, conform contractului (numele complet, adresa, numar de inmatriculare la Registrul Comertului, etc.)
……………………………………………………………………………………
4) Cantitatea de deseuri periculoase trimisa, transportata si eliminata (kg) …………
5) Data si ora predarii pentru transport …………………………
6) Numele lizibil si semnatura persoanei care a predat deseurile periculoase spre transport ………………………………………………………………
7) Numele lizibil si semnatura persoanei care a primit deseurile periculoase spre transport ………………………………………………………………
8) Data si ora predarii pentru eliminarea finala ……………………….
9) Numele lizibil si semnatura persoanei care a predat deseurile periculoase spre eliminare ……………………………………………………………..
10) Numele lizibil si semnatura persoanei care a primit deseurile periculoase spre eliminare ………………………………………………………………
11) Data si ora eliminarii finale …………………………………………….
12) Procedura de eliminare finala utilizata ……………………………………
13) Numele lizibil si semnatura persoanei responsabile din partea agentului economic care efectueaza eliminarea deseurilor periculoase
……………………………
Nota:
* exemplar 1 - semnat de producator si transportator, ramane la producator;
** exemplar 2 - semnat de producator, transportator si agent economic care asigura eliminarea finala, ramane la agentul economic;
*** exemplar 3 - semnat producator, transportator si agent economic care asigura eliminarea finala, se trimite la producator

 

 

actele normative care reglementeaza activitatea de gestiune a deseurilor:

- Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;
- HG 123/2003 privind aprobarea Planului National de etapa de Gestionare a Deseurilor;
- HG 1470/2004 privind aprobarea strategiei SNGD si a PNGD;
- Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;
- HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si modificata de HG 441/2002;
- HG 1159/2003 pentru modificarea HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;
- HG 1057/2001 (700/05.11.2001) privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase;
- HG162/2002 privind depozitarea deseurilor;
- OM Apelor si Protectiei Mediului 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri;
- OM Apelor si Protectiei Mediului 1147/2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri;
- HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;
- OM Apelor si Protectiei Mediului 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje;
- HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiune si controlul PCB si a altor compusi similari;
- OM Apelor si Protectiei Mediului 279/2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase;
- HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
- OM Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului 49/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura;
- HG 1357/2002 pentru stabilirea autoritatiilor publice responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri;
- HG 228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului;
- Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora
- OUG 16/2001 privind gestionare deseurilor industriale reciclabile aprobata cu modificari prin legea 456/2001 si modificata prin OUG 61/2003;
- HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
- Ordin comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor 2/05.01.2004, al Ministerul Transportului, Constructiilor si Turismului 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei si Comertului 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei.

De asemenea, toate celelalte acte normative care reglementeaza activitatea de protectie a mediului trebuie respectate.